Acțiunea vitaminei K2

Există două forme de vitamina K. Vitamina K1 se găsește în principal în legumele verzi, în anumite uleiuri vegetale (rapiță sau soia) și în gălbenușul oului crud. Este implicată primordial în fenomenele de coagulare alea sângelui.

În ceea ce privește vitamina K2, aceasta este fabricată de propriul nostru corp și mai ales de flora intestinală, cu condiția ca aceasta să fie în stare bună. Cu toate acestea, este posibil să-l găsim în dietă în uleiurile de pește, în iaurt, în brânză, în lapte și în ficat.

Vitamina K2: garanția oaselor puternice și a vaselor de sânge curate

În mod normal, aporturile naturale de calciu se depun numai în două locuri: oase și dinți. Din păcate, odată cu vârsta, pot apărea depozite anormale de calciu în alte țesuturi, cum ar fi mucoasa interioară a arterelor noastre. Acest fenomen este cunoscut sub numele de arterioscleroză (întărirea arterelor). Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce îmbătrânim, corpul își pierde capacitatea de a regla echilibrul calciului. Acest lucru se face apoi în direcția greșită, iar calciul părăsește oasele (osteoporoză) pentru a se așeza în artere (arterioscleroză).

Vitamina K2 ajută la reglarea acestui echilibru prin păstrarea calciului în oase, mai degrabă decât să-l lase să migreze către artere. Mai mult decât atât, cele mai recente cercetări indică faptul că vitamina K2 chiar ajută la inversarea calcificării arteriale, făcându-l singurul tratament cunoscut în prezent pentru arterioscleroză.

Vitamina K2

Vitamina K2: vitamina anti-îmbătrânire

Tocmai am explicat că, pe măsură ce îmbătrânim, depozitele de calciu tind să se acumuleze în țesuturile moi și inadecvate ale corpului, care apoi devin „ca piatra”.

Această calcificare non-fiziologică ar putea fi implicată în multe boli care afectează vârstnicii. Acesta este cazul pietrelor la rinichi, al artritei, cataractei, lipsei valvelor cardiace, fracturilor osoase, pielii ridate, a senilității și, bineînțeles, a arteriosclerozei care afectează sistemul vascular.

Restabilirea unui nivel optim de vitamina K2 ajută la protejarea împotriva tuturor acestor tulburări. De aceea, mai mulți cercetători consideră că această vitamină este printre cele mai importante în procesul de încetinire a îmbătrânirii.

Sângerarea gingivală poate să apară și în legătură cu carența de Vitamina D. Vitamina K2 este un co-factor pentru Vitamina D și calciu, care în ansamblul susțin sănătatea osoasă și contribuie la reducerea inflamației și a factorilor implicați în apariția bolii parodontale în următorul mod:

  • Descreșterea producerii markerilor inflamatori;
  • Reglarea activității celulelor imunității pro-inflamatorii,
  • Descreșterea celuleor fibroblaste.

Vitamina K2 și Vitamina D (împreună cu calciul și magneziul) au o relație sinergică. Calciul consolidează oasele și fortifică sănătatea sistemului osos în general, dar acest lucru funcționează atunci când calciul ajunge la locul potrivit. Vitamina K2 direcționează calciul către oase și previne depunerea lui pe vasele sanguine.

În acest context Dr. Andrei Pîrgari susține că vitamina K2 manevrează inflamația gingivală în două moduri:

”Pe de o parte descrește numărul de fibroblaste care sun responsabile de instalarea bolii parodontale. În procesul de vindecare, fibroblastele au rolul țesutului de cicatrizare. Însă în cazul bolii parodontale, acțiunea lor este nocivă pentru că ar putea avansa calcificarea ligamentului periodontal – un semn precoce al instalării bolii parodontale.

De asemenea, activează proteina Matrix GLA: această proteină care depinde de Vitamina K2, s-a demonstrate că are efect de prevenire a calcificării ligamentului periodontal. Multe studii au demonstrate că Vitamina K2 are același efect de anti-calcinare în corp, inclusiv la nivelul inimii, a rinichilor și a prostatei.”

Proteina Matrix GLA, așa cum e explicat într-un studiu de specialitate, este important pentru că inhibă procesul de calcificare. În acest sens, există o serie de alte substanțe nutritive vitale care funcționează în ansamblu cu vitamina K2 pentru o bună sănătate orală.

De exemplu, fibroblastele gingivale umane (HGF) sunt descrise într-un studiu japonez drept fiind cea mai abundentă celulă de structură întâlnită în țesutul periodontal. Alte studii au demonstrat că HGF ar putea avea rolul de celule imunitare ”accesorii” care funcționează pentru a amplifica răspunsul imunității la lipo-polisaharide, care se găsesc în membranele externe ale bacteriilor cauzatoare de infecții, responsabile de producerea inflamației și distrugerea țesuturilor.

O altă substanță care reduce inflamația este Coenzima Q10, produsă în mod natural în corp. Un studio a evidențiat faptul că CoQ10 ”a diminuat oxidarea ADN-ului și a osteoclastelor acid-fosfat-pozitive rezistente din țesutul parodontal”, în același timp suprimând inflamația.

Rolul vitaminei K2 în creier

Probabil că cel mai mare rol pe care îl joacă Vitamina K2 în sănătatea dentară este modul în care funcționează în ansamblu cu vitamina D pentru a contribui la reducerea inflamații și pentru a regla celulele imune. De asemenea, poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă, a emboliei cardiace și a accidentului vascular cerebral, deoarece proteina matrice-GLA aduce beneficii atât creierului, cât și inimii.

Un alt mod în care se exprimă este prin sistemul nervos central și periferic; poate avea chiar si rolul de antioxidant în creier, observă un studiu. Totodată, cercetările arată cum warfarina medicamentoasă poate reduce vitamina K2 în sistemul dumneavoastră:

Relația dintre nivelul de vitamina K și abilitățile cognitive trebuie investigată în continuare. În special, și în ciuda provocărilor metodologice pe care le presupun astfel de studii, ar fi important să se determine efectul pe termen lung al terapiei cu warfarină asupra abilităților cognitive.

Un agent puternic anti-vitamina K, warfarina este prescrisă pe scară largă pentru profilaxia și tratamentul afecțiunilor tromboembolice. Deoarece indivizii tratați cu warfarină se află într-o stare relativă de deficit de vitamina K, acesteia ar putea prezenta un risc mai mare de probleme cognitive pe baza acțiunilor vitaminei K asupra sistemului nervos.

Vitamina K2 împreună cu K1, pare să îmbunătățească efectele glutationului pentru a preveni moartea celulelor nervoase, precum și afectarea creierului. Rolul Vitaminei K2 poate fi, de asemenea, semnificativ în rolul său de prevenire a leziunilor neurodegenerative, prevenind atât stresul oxidativ, cât și inflamația creierului.

Dr. Pîrgari remarcă faptul că un nivel scăzut de vitamina K2 pare să influențeze negativ incidența bolii Alzheimer și, în general, consumul de K2 adecvat, sau administrarea acestuia sub formă de supliment este un lucru important pentru prevenirea bolilor degenerative și pentru promovarea funcției cerebrale optime.

Unul dintre efectele deficienței de vitamina K2 este faptul că produce simptome de toxicitate a vitaminei D, care include calcificarea necorespunzătoare a țesuturilor moi care pot duce la arterioscleroză.

Osteocalcina — Crucială în vindecarea bolii parodontale

Dr. Pîrgari explică că primul și cel mai important lucru care trebuie făcut pentru a opri boala parodontală este calmarea sistemului imunitar, și odată cu instalarea primelor semne de sângerare gingivală, trebuie crescut nivelul de vitamina K2. Acest lucru este important datorită faptului că capacitatea noastră de a repara daunele cauzate de boala parodontală depinde eliberarea proteinelor activitate de vitamina K2.

Aici intervine osteocalcina. Osteocalcina este o proteină – hormon care se găsește în os și dentină. Țesutul gingival îl eliberează acolo unde există inflamații și boli ale gingiilor, în special la femeile aflate în postmenopauză. De fapt, aceasta este crucială pentru abilitatea corpului tău de a vindeca boala parodontală.

Dacă aveți un deficit de vitamina K2, corpul dumneavoastră poate elibera osteocalcină, dar nu va fi activ. Osteocalcina crește, de asemenea, sensibilitatea la insulină, astfel încât diabetul de tip 2 și boala parodontală avansată sunt ambele asociate cu această proteină. Potrivit Dr. Pîrgari:

„Vitamina K2 are un rol critic în pierderea osoasă atât în afecțiunile gingivale cât și în osteoporoză. Vitamina K2 inhibă pierderea osoasă prin resorbție datorită inducerii apoptozei osteoclastelor. Gradul pierderii osoase în afecțiunile gingivale este mai avansat în prezența osteoporozei. ”

Dr. Pîrgari subliniază că, deși sunt necesare studii suplimentare, boala parodontală și vitamina K2 sunt legate, deoarece K2 este un mediator central în inflamație, reglarea imunitară, proteina matrice-GLA și osteocalcină. Oricine observă sângerarea gingiilor sau a fost diagnosticat cu un grad avansat al bolii parodontale, poate lua în considerare administrarea de suplimente de vitamina K2, dar și să adaoge în alimentație mai multe alimente bogate în această vitamină.

Cum obținem mai multă vitamina K2?

Alimentele cu cantități semnificative de vitamina K2 sunt rare, menționează Dr. Pîrgari, așa că trebuie să atragi atenție la alimentele pe care o conțin, pentru că probabil nu mănânci o cantitate suficientă. Este important să știi cum sunt tratate și preparate alimentele care conțin vitamina K2, deoarece acest lucru contează atunci când vorbim despre cantitatea furnizată organismului.

vitamina k2 alimente

Având în vedere acest lucru, Dr. Pîrgari explică faptul că, dacă vitamina K2 este de origine animală, acestea trebuie crescute pe pășuni. Brânza Brie și Gouda, de exemplu, sunt deosebit de bogate în K2, la fel ca și untul din lapte produs de văcuțele hrănite cu iarbă sau ghee și ouăle de casă, organice. Lista parțială de carne bogată în vitamina K2 include:

  • 50 g de pate de ficat de pui, rață sau gâscă de pășune
  • 100-200 g. de pulpe de pui de pășune
  • 2- 3 felii de carne de vită organică, de pășune sau ficat de miel

Motivul din care este recomandată carnea de la animalele crescute liber, pe pășune, este că atunci când văcuțele sunt hrănite cu cereale sau soia, acestea duc lipsă de Vitamina K1, ceea ce înseamnă că nu vor reuși să o convertească în vitamina K2. Dacă văcuțele mănâncă fân uscat, lipsit de substanțe nutritive, acestea nu vor reuși să producă produse lactate bogate în Vitamina K2. Dr. Pîrgari explică:

”Zece ouă produse de găini crescute în interior, nu vor putea să furnizeze o cantitate suficientă de Vitamina K2 pentru necesitățile zilnice, pe când două sau patru ouă de la găini crescute la curte ar putea să furnizeze această doză zilnică recomandată. Alimentele fermentate de asemenea furnizează o formă diferită de vitamina K2, totuși, aceste culturi triluiesc cultivate în mod adecvat și apoi păstrtate în frigider, nu pasteurizate. Astăzi, din păcate avem o dietă care duce lipsă de alimente fermentate bogate în Vitamina K2.”

La capitolul alimente vegetale, legumele cu frunze verzi sunt o sursă excelentă de Vitamina K1, și ar trebui să includă nu doar salate. Aici avem în vedere napii, frunzele de sfeclă, spanacul și salata Kale.

Este evident faptul că recomandăm legumele crescute organic, pentru că conform datelor recente, printre legumele crescute convențional, cu cele mai înalte niveluri de pesticide sunt, din păcate spanacul și salata Kale.

Pentru vitamina K2, totodată, natokinaza care provine din boabe de soia fermentate este o sursă buna de Vitamina K2. Fermentarea înlătură dezavantajele asociate cu consumarea boabelor de soia în formă crudă sau fiartă. O sursă bună de Vitamina K2 sunt și legumele fermentate de casă cu culturi bacteriene care produc vitamina K2.

În cazul în care crezi că nu obții suficientă vitamina K2 din alimentație, chiar dacă consumi produse lactate de la văcuțele de pășune, carne, ouă, alimente fermentate, suplimentarea ar fi o opțiune, cu menaquinone-7, o formă a vitaminei K2 care se păstrează în ficat și care susține un sistem osos puternic, dar și contribuie la reducerea bolilor de inimă și a cancerului.

Recomand suplimentarea cu aproximativ 150 micrograme (mcg) de vitamina K2 pe zi, deși veți găsi și alte recomandări privind doza zilnică necesară, drept fiind între 180 și 200 mcg pe zi.